Le funtanelle

Da Caleidoscopio Ciociaro di Edmondo Carretta

Poesia di Alessio di Sora

LE FUNTANELLE

 

Da tante nen bèue l’acqua teia.

 

Me n’esce ‘nocchie da reunirte a tròva,

 

v’urria sta ‘sentì mattina e sera,

 

come aglie cucchie che te fau curona!

 

Funtanelle cantarine,

 

sole, manghe ‘na quitara

 

v’accumpagna le canzone

 

che cantate sule all’aria!

 

Me recorde…te recurde?

 

Glie ruàzze, gli franguèlle…

 

te giràune d’attorne…

 

quante tutte era cchiù bièglie!

 

Una bianca, scurtecàta,

 

addò stàu le funtanelle?

 

Chiglie cane ch’abbaiaua,

 

se passàu la cauàta?

 

Addò stau chelle crape

 

che calàune alle piane

 

ritta, ‘mmane, ‘na sagliòcca,

 

svelde-apprèsse-glie crapare?

 

Alla via deglie Campe

 

mò nen c’èscie cchiù glie spirde!

 

Ha paure della luce,

 

che retràttene le pigne!

 

Pure a mi me fa paura

 

chèssa via tutta nera!

 

Da luntane pare giorne;

 

da ùcine è sempre sera!

 

Addumane, a giorne fatte

 

sùle, senza cumpagnia,

 

passe ‘mmiese pe’ le fratte;

 

ma nen faccie chèssa via!

 


 



(lettori 61 in totale)

Potrebbero interessarti anche...